Design Interior

APARTAMENT 44: BUCATARIA

March 18, 2019

Iată că a venit vremea bucătăriei din apartamentul 44 să își primească binemeritata postare pe blog.

Bugetul pentru amenajarea bucătăriei a fost chiar mai mic decât spațiul în sine, așa că am fost nevoiți să păstrăm o parte din electrocasnice și pardoseala.

Înainte de amenajare spațiul era folosit doar pentru ceai și cafea, iar ușa stătea mereu închisă pentru că…deh, nu era tocmai o cameră de arătat lumii :)

După ce am decopertat cei patru pereți, am aplicat noile traturi de finisaj, iar bucătăria dădea semne că ”reînvie”. Am ales culori deschise, luminoase și cât mai mult spațiu de depozitare, pentru a compensa cu suprafața teeny-tiny a camerei.

Mobila a fost o provocare, pentru că adâncimea blatului era de doar 47 de cm, iar mobila pe comandă depășea cu mult bugetul propus. După lungi seri de gândire, am găsit varianta perfectă, iar chiuveta s-a încadrat la fix în noul blat.

Acum bucătăria de 2,6 x 1,5 metri e funcțională și simpatică foc :)

Holul micuț de la intrare
Varianta propusă
Tutoriale DIY

Cămașă veche = rochie nouă

February 25, 2019

Peste ce am dat eu în dulap azi? Peste o cămasă veche și nedorită de Dorin :)

De ce să o arunc? Mi-am zis eu căzând tare pe gânduri…

Și ca un sătean adevărat care nu aruncă ci păstreză că poate-o trebui, am continuat monologul;

Ce să fac, ce să fac? Rochie cu buzunare!

Treaba asta-i tare simplă. În patru pași mai exact și ai nevoie de:

  • foarfece
  • cămașă veche, să ai ce tăia
  • ac cu ață sau o mașină de cusut
  1. Am tăiat mânecile cât mai aproape de cusătura inițială și gulerul.
  2. Am cusut un tiv de jur împrejurul fostului guler.

3. Am cusut lateralele și un mic triunghi de material sub braț, apoi am tivit.

4. Din mânecile rămase am decupat buzunare și le-am cusut pe interiorul rochiei.

Ta-da! Gata într-o oră :)

V-am atașat și o poză în care capul refuza să îmi stea între umeri, să vă arăt cu ce intenționez să pot rochia.

P.s: da, am ales poza asta din mai multe și vă puteți imagina cât de bine arăt în celelalte de am ales-o pe asta. :D

Design Interior

Apartament 44: sufrageria

February 24, 2019

Cu exact două luni în urmă vedeam pentru prima dată apartamentul ce urma să îmi devină cel mai simpatic proiect de amenajare de până acum. Ei bine, lăsând deoparte casa mea, pe care am gândit-o pentru mine.

Aici e cu totul altceva, trebuie să lași părerile personale pe preșul de la intrare și să gândești un spațiu adaptat celor ce vor locui în apartament.

Well, știam că spațiul trebuia să fie aerisit și luminos, dar cam atât pentru că apartamentul urma să fie închiriat imediat ce proiectul era gata, așa că am pornit cu gânduri mari, dar buget mic.

O să împart tot procesul în trei etape, să vă explic mai ușor:

1. Debarasarea

Am vândut și donat toate obiectele vechi, cu cea mai mare plăcere am demontat galeria veche și toate perdelele ce erau agățate de ea și am curățat și aerisit bine camera.

2. Împrospătarea

Am spălat pereții și i-am zigrăvit, am curățat ușile de lacul vechi, apoi le-am vopsit și în final, am schimbat prizele și întrerupătoarele.

3. Reînvierea

Mă lăsați să numesc așa pasul trei? Exact așa s-a simțit pentru că aici e vorba de mobila nouă pe care am gândit-o dinainte centimetru cu centimetru și care prindea și dădea viață spațiului cu fiecare șurub așezat la locul lui.

Pot spune că e cel mai satisfăcător moment, aproape la fel de plăcut ca mușcatul dintr-o gogoasă cu ciocolată (*aproape).

Biblioteca ține loc și de spațiu de depozitare universal (pentru că bucătăria e micuță, era necesar).

Spațiul de luat masa era musai să ocupe cât mai puțin, pentru că aveam nevoie de o canapea extensibilă de dimeniuni normale (neștiind câte persoane vor locui în apartament).

Cele două covoare separă zonele (zona de zi și sufrageria), iar modelul de pe perete te îndeamnă să iei loc la masă.

Cam așa am gândit spațiul. Am mers pe ideea de funcționalitate și am dorit un living cât mai luminos și aerisit, dar confortabil și prietenos. În final, eu zic că a ieșit exact ce ne-am dorit.

Costul final pentru întreg apartamentul (excluzând comisionul meu) a fost de 3400 de euro și am schimbat aproape tot, de la mobilier și electrocasnice, până la faianța din baie și din bucătărie, iar timpul de execuție a fost de două luni.

Suprafața utilă a apartamentului e de doar 37 de metri pătrați.

**Dacă vă place ce am meșterit noi aici și aveți un apartament pe care ați vrea să-l amenanjăm împreună, aștept mesajele pe mail. (dragnediana@gmail.com)

Design Interior

Wallpaper talk

February 8, 2019

De la o vreme nu îmi mai plac pereții albi, iar asta nu e un secret dacă ați văzut vreodată casa mea. Am început timid, cu un colțișor în baie, apoi am continuat cu biroul, iar acum am planuri mari pentru sufragerie. 

Vă întrebați de ce scriu despre pereți? Am primit atât de des întrebări, încât merită un articol de lămurire.

De unde am tapetul?

Nu e tapet. Fiecare perete colorat e pictat manual cu acuarele direct peste vopseaua lavabilă.

Prinde? 

Prinde foarte bine dacă sub lavabilă e tot o suprafață absorbantă (de obicei e). Doar în cazul în care vopseaua lavabilă a fost aplictă peste vopsea în ulei, acuarela va prinde mai greu pentru că suprafața nu e foarte absorbantă (dar cu grijă și răbdare, merge și în acest caz). 

Ce tip de acuarele am folosit?

Asta e întrebarea la care aș putea răspunde “firma x e foarte bună, iar produsul lor y e minunat”, dar nu e cazul. Aveam niste acuarele mega ieftine (5 lei) cumpărate din supermarket cu care nu m-am înțeles deloc pe hârtie, dar pe perete au prins perfect. 

Se curăță în timp?

Peretele din baie are aproape doi ani de când e pictat și suportă zilnic aburi și umezeală mare, dar arată ca proaspăt pictat. 

Probabil depinde și de tipul de lavabilă aplicat pe perete, dar nu am un răspuns sigur pentru asta. Casa mea a fost vopsită cu un singur tip de vopsea lavabilă (nu îmi amintesc marca, dar e vopsea lavabilă obișnuită dintr-un magazin de bricolaj)

Se acoperă ușor? 

Da. Două straturi de vopsea lavabilă aduc peretele în starea inițială. Desigur, contează și culoarea/modelul desenului. Se vor acoperi mai ușor câteva floricele galbene față de un perete întreg negru.

Cam asta ar fi tot ce îmi vine în minte momentan, dar sunt sigură că mai sunt întrebări ascunse prin creierașul vostru :D 

Go crazy, dacă vă încântă! :) 

 

În tren (1.)

January 12, 2019

Scriu din tren.

Șinele sunt acoperite cu zăpadă, dar s-a înserat destul încât să nu mai văd mare lucru. Mergem spre casă, într-o sâmbătă seara, în trenul de Brașov.

Treizeci și trei de minute, dar tot nu-i aproape. Noi stăm la țară. Sunt de la țară. Poți să crezi că nu mă satur să îmi repet în gând adresa?

Cu fiecare kilometru, las în urmă haosul și mă îndrept spre pacea de pe uliță. Puțin ferită de la drumul principal, cu un nume ce nu apare pe vreo hartă, dar plină de copiii ieșiți la joacă și de bătrâni ieșiți la vorbă. Nu suntem primii bucureșteni mutați pe stradă, poate nici ultimii, dar încercăm să nu ne facem simțită prezența prea tare și să păstrăm comunitatea așa cum am găsit-o; închegată, dar deschisă și primitoare.

Acasă înseamnă două mii de metri pătrați. Ecosisteme întregi. Milioane de furnici, păsări ce ne vizitează zilnic, melci prin iarba din grădină, douăzeci de tufe de zmeură și alte zece fire de trandafiri. Așa e acasă. Din podul casei se vede doar câmpul și pădurea. Câteodată primim salată verde în ianuarie de la vecinii ce ne-au primit ca pe copiii lor, altădată nu vedem un alt om cu zilele. 

Îmi trag căciula pe urechi și mă pregătesc să cobor pentru că deja sunt aproape acasă…

Ilustratii, Jurnal

Din tufiș

November 19, 2018

M-am trezit cu gâtul amorțit. Iar. Cu ochii lipiți sar în bocanci, îmi trag căciula pe urechi și o rup la fugă afară. A niiiiins!

În aceeași viteză intru înapoi în hol să îmi iau geaca. E frig tare… poate zăpada asta să aibă ceva de-a face cu gerul. Mă ghemuiesc lângă calorifer pentru două minute, înfofolită în geaca aia groasă, cu sprâncenele sub căciulă. 

Și parcă tot corpul îmi e moale, iar urechile mi se lungesc. Spinarea se cocoșează. O rup la fugă în săritură către câmp, spre pădure. Și țopăi, alerg, ascult. Mă ascund printre firele de iarbă, până când greutatea mă apasă tot mai tare în ceafă. Sunt două lăbuțe de mâță curioasă și un bot umed care mă miroase pe sub urechi să vadă dacă nu cumva mi s-a scurs pe acolo tot creierul, de am adormit așa ghemuită lângă caloriferul din hol…iar. 

Tutoriale DIY

Diy: ciucuri, nasturi și pisici

November 13, 2018

Nu am de gând să vă mint, pe șleau vorbind, renunțasem la blog. Nu am mai scris de multă vreme și nici nu mai aveam vreun plan, până ieri.

Ce s-a întâmplat ieri? M-a apucat o dorință de a arăta cuiva cum se coase o pernă. Voi nu pățiți asta? Uite că mie mi se întâmplă. Am redeschis blogul, am încercat de cinci ori să nimeresc parola, am blocat pagina, dar i-am dat de cap și iată-mă.

Vă scriu de acasă, de lângă bradul împodobit (da, știu că e Noiembrie), de la lumina lumânărilor cu miros de măr copt și cu o cafea în față. Înainte de tutorial aș mai povesti puțin, dar mai bine o las pe data viitoare, că voi ați venit aici pentru perna cu pisici, după cum v-a tras de mânecă prima poză. Bine ne-am regăsit, deci. Să începem.

Materiale:

-o pernă (40 x40 cm e a mea, iar dimensiunle sunt adaptate ei)

-o bucată de pânză colorată (50×50 cm )

-o altă bucată de pânză pentru spate (50×50 cm)

-doi nasturi

-un ghem pentru ciucuri

-o masina de cusut, ață, foarfeceÎnainte de toate am decupat bucățile de pânză. Celei cu pisici i-am cusut un tiv din dantelă, nu e musai, dar mi s-a părut că ar da bine.

Ficărei fețe i-am cusut două bretele pe care le legăm între ele în final (înlocuitor pentru fermoar).

După ce am meșterit ciucurii, am început să cos perna pe cele trei laturi. Latura cu bretele o lăsăm necusută.

Aveți grijă să nu uitați de ciucuri, cum am făcut eu :)

În caz că îi uitați, se pot descoase colțurile și îi adăugați ulterior.

În final, am întors-o pe față și am îmbrăcat perna cu ea. După ce am legat bretelele, i-am cusut nasturii chiar în mijloc, dar nu prea strâns. E draguț efectul, dar trebuie să îi puteți tăia ușor când vreți să spălați fața de pernă. Perna a fost gata imediat, iar asta e fața lui Oslo când a aflat că am început să scriu din nou pe blog.

Well……

Food

Limonadă cu mango şi mentă

May 24, 2018

Prima limonadă pe vara asta. By the way, e vară! Yey! De ar ţine vreo trei ani…

În weekendul ăsta montez piscina şi dacă o să încap în ea, mai fac o limonadă şi o beau acolo. Să fie vară, să miroasă a mentă şi a umeri arşi de soare. Să se deschidă culoarea pletelor şi să se coacă roşiile în grădină. Ah, big fan!

Dar, să vă povestesc despre limonada asta cu mango, care-i faină tare.

Ingrediente:

  • o lămâie
  • un mango copt
  • mentă
  • apă
  • gheaţă
  • opţional: o lingură de miere sau zahăr

 

Întâi am tăiat stors zeama lămâii, apoi am tăiat fructul în cubuleţe. Le-am pus în carafă alături de mentă şi le-am mixat până când s-au transformat într-o pastă. Apoi am umplut carafa cu apă şi cuburi de gheaţă.

Asta-i tot. Ce să zic, nu-i chiar o reţetă. E mai mult o idee, poate vă fac poftă. Nu-i nimic complicat, dar e delicioasă şi miroase a vară :)

Tutoriale DIY

Diy: Feţe de perne cu poveste

May 9, 2018

Cu ceva timp în urmă străbunica îşi făcea singură hainele (like from scratch). Şi cum nu îşi comanda metrajele de pe Etsy, se apuca să ţeasă bumbacul în război până când ieşeau nişte fâşii lungi din cel mai cool material văzut de mine vreodată.

De curând am primit de la bunica două role din pânza-minune care m-au ţinut pe gânduri o vreme. Ce aş putea face din ele fără să irosesc materialul? Aaa, şi să fie cât mai aproape de piele, că-i tare delicat şi miroase a vacanţă de vară. Dacă-i aşa, perne să fie! Să adorm în fiecare seară cu mirosul copilăriei în nas şi cu senzaţia că am pus capul în poala străbunicii.

Pentru două feţe de pernă am folosit:

  • pânza despre care v-am zis
  • maşina de cusut
  • foarfece
  • bolduri
  • dantelă

Primul lucru pe care l-am făcut a fost să îmbrac pernele într-o altă căptuşeală pentru că-s din fulgi şi mi-a fost frică să nu se păteze preţiosul material.

Am decupat patru bucăţi dreptunghiulare identice şi opt fâşii de 5 cm lăţime şi 20 cm lungime.

Am cusut dreptunghiurile două câte două, pe trei laturi. Pe latura rămasă liberă am cusut tiv. Pe acolo va intra perna.

Înainte de a le coase, între cele două bucăţi de bumbac am prins cu bolduri dantela. Am cusut în acelaşi timp trei materiale: cele două feţe de bumbac şi dantela între ele.

Apoi am cusut cele opt fâşii, una câte una.

În final am cusut pe dos fâşiile de feţele de pernă, după care le-am întors pe faţă şi am îmbrăcat pernele.

Ta-daa! În jumătate de oră au fost gata feţele de pernă cu miros de vacanţă de vară. :)

Food

Supă de roşii cu ceapă şi ierburi aromate

April 1, 2018

După cum se anunţă vremea, încă mai avem timp pentru supe calde vreo lună, două.

Ştiţi ce îmi place mie să fac? Să opresc centrala (haha!I love small bills and I can’t lie), să îmi fac o supă caldă, să o torn într-un bol şi să îmi încovoi degetele în jurul lui. De obicei o miros până se mai răceşte, ca şi când îmi hrăneşte întâi creierul apoi stomacul. Ador mirosul de ceapă şi de usturoi. Care-i rostul voalării?! Toţi iubim usturoiul. Rumenit în ulei de măsline, lângă o linguriţă de cimbru şi alta de rozmarin, ah!

În reţeta asta nu m-am zgârcit la condimente şi bine că nu.

Ingrediente:

  • 4 căţei de usturoi
  • 2 cepe
  • 1 ardei mic
  • 2 linguriţe de ulei de măsline
  • 800 ml de suc de roşii
  • o mână de tăiţei
  • cimbru, rozmarin, coriandru, pătrunjel (sau orice vă place)
  • sare

Întâi am tocat mic de tot ceapa, ardeiul şi usturoiul şi le-am pus la călit în uleiul de măsline alături de condimentele uscate.

Când s-a caramelizat ceapa, am adăugat sucul de roşii, sarea şi un pahar de apă.

Au fiert împreună aproximativ 20 de minute, după care am adăugat tăiţeii şi i-am mai lăsat încă 8 minute (citiţi pe ambalajul lor de câte minute au nevoie).

La final i-am oprit focul şi am decorat supa cu parmezan, ierburi proaspete, seminţe, chiar şi cu puţină feta. Toate merg de minune.

Am mâncat-o cu pâine prăjită şi muuultă poftă.

Enjoy! :)