Jurnal, Travel

Zile cu soare în sud

March 9, 2018

Cine ar fi crezut că asta-i iarna în care o să ajungem tocmai în sudul Portugaliei? Voiam să fugim de iarnă într-un loc cald, aşa că am coborât până în Algarve, să vedem cu ochii noştri stâncile şi plajele ascunse printre ele. Dar am mai găsit şi maşini retro parcate pe străzi înguste sau în faţa caselor colorate, uşi împodobite cu flori şi câte o băncuţă ce mă trăgea de mânecă să-mi scot cartea şi să stau o vreme.

Trei săptămâni am umblat după soare cu o pereche de tenişi şi un rucsac plin. Am băut suc de portocale roşii în Sicilia, după care ne-am luat zborul în Portugalia. În Lisabona am învăţat că ouăle poşate sunt excelente dacă stau întinse pe o felie de pâine prăjită şi unsă cu avocado, iar cafeaua e extaz dacă ştii unde să o bei. Şi scuzaţi-mi comparaţia pompoasă, dar vai, vai ce bunătăţi am descoperit şi cât de tare mi-a intrat la inimă oraşul ăsta, nici nu pot exprima.

După două zile de Porto, l-am văzut şi pe el cu alţi ochi. Zici că nu am fost niciodată acolo, atât de diferit, dar totuşi primitor şi prietenos mi s-a părut şi Porto. Cu soarele ce intra la culcare în Atlantic şi cu valurile ce ne-au fugărit pe după far, ah!…

O săptămână întreagă ne-am bucurat de soare, ne-am bronzat obrajii (şi cefele, of course) şi am pozat azulejos. Sunt multe de spus şi de arătat, dar acum vorbim despre Algarve, aşa că nu mai întrebaţi.

Când la noi ningea şi viscolea şi crăpau pietrele după cum am auzit, în sud era cald şi bine. Genul ăla de “bine” în care te simţi vinovat şi le spui prietenilor “…şi aici plouă” în timp ce te bălăceşti în ocean.

Am ales să vedem trei oraşe, că altfel ar fi fost pe fugă, iar noi nu ne împăcăm bine cu treaba asta. De la mic la mare, le-am luat pulsul şi ne-am bucurat de tot ce au ei şi noi nu. Atâta linişte era aşternută pe străzi. Prin sat se simţea miros de peşte prăjit, iar în afara lui mirosea a lavandă. La periferie sunt case noi, preţioase şi cu nasul pe sus. Drumul către plajă trece printre ele. Sau printre palmieri. Sau printre stânci calcaroase şi aerate.

Fiecare plajă era pustie, ca şi când noi am fi descoperit-o chiar atunci şi nimeni altcineva nu ştia de ea. Am auzit că vara e aglomeraţie mare şi că plajele sunt pline de umbreluţe, prosoape şi picioare goale. Am mai auzit că-i prea cald şi că liniştea îşi face bagajul şi pleacă odată cu iarna, dar noi am ajuns la timp. :)

You Might Also Like