Jurnal

Nuntă

October 25, 2016

Două rochii, două perechi de sandale şi o zi lungă de tot. Pe 27 august ceasul a sunat la şase fix. M-am trezit într-o mulţime de flori (ştergeţi-vă imaginea aia romantică din minte), flori din Piaţa Sălăjan, cumpărate de cu seară, din care urma să-mi fac buchetele şi lumânările.

Am aşezat preşul de la bunica, să nu murdăresc covorul, m-am ghemuit între muntele de tufănele şi kilogramul de cafea şi am început să tai, să înnod, să prind, să aranjez. Mai că era să înceapă nunta fără mine. Invitaţii m-au găsit în duş, nu m-au văzut, dar au ştiut exact ce fac. În cinci minute mi-am împletit părul şi în celelalte cinci m-am îmbrăcat. Neh! cine a mai avut timp de machiaj, doar nu eram eu în centrul atenţiei. :)

Într-o goană nebună am reuşit să ajungem în curtea primăriei. Cel mai interesant a fost când eu, împreună cu toţi invitaţii îl aşteptam pe mire, care nu a mai avut loc în maşină şi a luat un taxi. Planul B era fixat, aveam cinci minute să-i găsesc înlocuitor, dar între timp a sosit şi el, triumfător, cu două bunici la braţ (bunicile mele, dar asta e altă poveste).

Pe la ora două deja reuşisem să înghesuim douăzeci de invitaţi în sufrageria alor mei şi am avut timp de odihnă. Nu am avut loc, dar timp era destul. Ne-a rămas scara blocului, era toată doar a noastră. Scara are balustradă, iar nunta mea a fost momentul perfect în care să-mi reamintesc cum e să o încaleci şi să aluneci până la etajul de jos. Tehnica mea învechită m-a făcut să-mi sucesc puţin glezna, dar când ai flori în păr, nu mai contează dacă şchiopătezi.

Am ajuns la biserică. Am făcut-o şi pe asta. Am mers pe jos, vă povestisem de criza maşinilor şi abia atunci mi-am dat seama cât de lung e kilometru când ai după tine un alai şi jumătate din el sunt bunici. Preotul nu a fost deranjat de întârzierea noastră, ba chiar l-a inspirat. Ceremonia de treizeci de minute s-a terminat o oră mai târziu, jur pe bătăturile care nu mi-au trecut nici azi.

Seara s-a lăsat cu dans, muzică, rude petrecăreţe şi multe pahare pline. Nu am avut o nuntă ca-n poveşti, am avut o nuntă comică, cu multe râsete şi amintiri faine.

Nunta asta a fost doar pentru rude, dar avem în plan o altă petrecere, pentru prieteni, în curte la Poienari când o să avem gard şi alee şi geamuri. Hehe, poate la primăvară.

2016-10-23-11-46-35-2 2016-10-24-12-20-48-2 funtitled-1 Ne-au pozat Georgiana Lefter şi Florentina Milles. Mulţumiiiiiiim!

You Might Also Like

No Comments

Leave a Reply