Tutoriale DIY

DIY: Flower basket

August 23, 2016

Au mai rămas trei zile până la nuntă (Omg!) şi deja toate detaliile sunt bătute în cuie. O să curgă pe aici o avalanşă de poze imediat după sâmbătă, dar nu duminică. Nici luni. Vedem noi. Până atunci, să vă arăt coşul pentru flori.

Cum nu am reuşit să găsesc unul pe gustul meu (don’t get me wrong, dar nu-mi place satinul), nu am avut încotro decât să-l meşteresc cu mâinile mele. Rezultatul e simpatic tare, zic eu şi abia aştept să-l umplu cu tufănele mai la toamnă.

Am folosit:

  • un coş din bambus împletit
  • un tub de vopsea albă
  • o sticlă cu ojă aurie

Toată treaba e simplă tare şi mi-a luat doar o oră, cu căptuşeală cu tot.

Întâi am vopsit coşul în trei straturi de vopsea, pe rând, aşteptând să se usuce fiecare. Am scos ţipla din interior şi am înlocuit-o cu pânză, proces ceva mai complicat şi nepozat., dar nu e musai.

În final i-am pictat câteva buline aurii şi gata!

Untitled-1DSC_0005

Uraţi-ne baftă pentru zilele următoare! O să fie o nebunie, de care sper să-mi aduc aminte cu mare drag peste cincizeci de ani ;)

Ilustratii, Jurnal

Plângeam după pisici

August 18, 2016
DSC_0014

Înainte plângeam după pisici. Nu după jucării, nici după oameni. Acum plâng după timp. M-am trezit, am mâncat, am muncit şi e seară. Nici nu l-am ascultat pe domnul cu două bărbii de la coadă din supermarket.

Stăteam la rând grăbindu-mă în sinea mea şi cu arătătorul care-mi bătea ritmic şi involuntar pe mânerul coşului, când nenea ăsta s-a repezit spre mine să-mi şoptească: “Trece repede să ştii. Viaţa.”. Am trecut de casă, am ajuns acasă, şi tot cu gândul la el am rămas. Să ştii că da, are dreptate. Suntem păcăliţi, natura ne trage pe sfoară! Ne fură minutele când nu suntem atenţi.

Săptămâna asta am pictat flori.
DSC_0002

Jurnal

Life lately: Praf roşu de cărămidă

August 13, 2016

Să fie opt, opt jumate, cam aşa. Mă ridic din pat şi mă plantez în faţa blatului din bucătărie, unde stau o vreme şi mă gândesc. O lună nu mi-a ajuns să învăţ unde sunt ceştile, unde e cafeaua, cum să pornesc bateria care e fix pe dos. Încă nu mi-am găsit locul.

Nu am mai scris, nu am mai desenat, nu am mai făcut nimic, doar am aşteptat, melancolică să treacă vara şi să plec acasă. O prezentatoare cu fruntea lată povestea într-o emisiune pe la prânz despre cele trei luni de care are nevoie creierul să se acomodeze într-un loc nou. Încă două? Sper că nu.

Poate că mă boscorodiţi în gând. Omul ăla care îşi constrieşte o căsuţă după bunul lui plac, care e aproape de măritiş cu cel mai bun prieten şi care a călătorit toată iarna, se plânge aici de nelinişte şi nu îşi găseşte locul. Ei bine, mda. Asta îmi e poziţia momentan. Şi visez la grădina cu legume, la veranda plină de frunze galbene, când tot ce văd e beton crud şi praf roşu de cărămidă. Casa nu e casă, iar lucrurile mele stau înghesuite în cutii.

Am patru ghivece la geam. Unul cu mentă, altul cu busuioc, un cactus şi o ceva cu frunze late. Ele îmi îmbuneză dimineţile. Atât am avut de reportat la mijloc de august, la două săptămâni distanţă de nuntă şi la naiba ştie cât timp până când ne mutăm la Poienari.
2016-08-06 08.47.09 1DSC_0599

Jurnal

Single or merried

July 31, 2016
DSC_0006

De curând am citit un articol despre relaţii şi singurătate. E ciudat cum te aşezi într-o postură, ca într-un scaun şi vezi totul din altă perspectivă. Nu sunt în măsură să îmi dau cu părerea despre căsătorie, dar ştiu singurătatea. E locul din care lumea pare mai agitată, activă, vie. E punctul în care compromisul nu apare nici în dex. Iar când îţi faci uraj să intri într-o relaţie, toată planeta se întoarce cu susul în jos.

Filmele devin o combinaţie între comediile tale, presărate cu maşini rostogolindu-se şi replici deştepte şoptite printre strungăreţă de actorul din spatele pistolului.

Dimineţile încep pe vârfuri. Te cerţi în şoaptă cu balamaua scârţâitoare a uşii, care aproape l-a trezit şi ajungi să te deranjeze şi pe tine propria trezire matinală.

Reţetele tale vegetariene sunt sabotate de friptura pe care o prepară în paralel, iar frigiderul conţine mai multă bere decât mâncare.

Uşa dulapului trebuie deschisă din lateral dacă nu îţi place cum îţi stă cu o duzină de tricouri în vârful capului. În timp ce le aşezi la loc, poţi să le sortezi, că doar nu-s toate curate.

Asta e o parte din impresia mea feministă, partea pe care o văd eu. În doi ani m-am adaptat, iar acum sunt gata să fac linişte dimineaţa, să cumpăr un frigider mai mare şi să mă feresc de hainele care se paraşutează de pe raftul de sus.

Dau toate filmele americane pe zilele petrecute cu el. Toată nesiguranţa, pe liniştea de a-l ţine de mână toată viaţa.

Tutoriale DIY

Diy: Papion

July 20, 2016
djkf

Am început pregătirile pentru nuntă şi am reuşit deja să vă dezamăgesc cu rochia de mireasă pe care am decis să o cumpăr, în loc să o croiesc singură. Ei bine, e intimidant, nu am atât de multă încredere în abilităţile mele pe lângă maşina de cusut, iar nunta nu pare să fie momentul bun de test. Recunosc că am avut o încercare nereuşită, dar am renunţat la idee.

Am început cu paşi mici, cu detalii făcute manual. Primul e papionul lui Dorin, la care am lucrat aproape o oră. Modelul nu e bătut în cuie, dar clar o să-l cos cu mâinile mele. Acum îmi stă gândul la un pattern mai vesel. Poate galben cu elefănţei roz, sau verde cu ananaşi..hmm.

Dacă vă place, să vă arăt cum l-am făcut ;)

P.S: scuzaţi-mi materialul şifonat, a fost înghesuit prin cutii de carton, de când ne-am mutat.

Materiale:

  • material textil colorat, de grosime medie
  • foarfecă
  • nasturi
  • maşină de cusut
  • ac şi aţă

Întâi am decupat două bucăţi de 12×12 cm, una de 6×10 cm şi alta mai mare de 25×6 cm.

Pe cele pătrate le-am pliat în două părţi egale, le-am cusut perimetral, păstrând o porţiune de 2-3 cetimetri liberă, apoi le-am întors pe faţă. Am cusut şi porţiunea descusută. Am cusut şi celelalte două bucăţi de material încât să nu se destrame.

Am aşezat părţile late una peste alta şi le-am strâns la mijloc cu banda cea scurtă. Aveţi grijă să le aşezaţi bine şi să coaseţi banda exact pe mijloc. Am cusut fâşia de textil spre dosul papionului şi am fixat-o cu un nasture (cel din lemn în cazul meu).

În final am prins şi banda mai lungă pe dosul papionului, iar în capăt i-am cusut doi nasturi la o distanţă de 2-3 centimetri unul de celălalt. Nasturii sunt pentru a-i regla dimensiunea şi pentru a-l închide.

Am găurit celălalt capăt şi gata papionul!

Chiar dacă nu-i perfect, sunt mulţumită de rezultat şi mi-a făcut plăcere să-l pozez pe Dorin cu papion ;)
Untitled-1 Untitled-1z2016-07-17 08.18.14 1

Să aveţi o seară creativă!

Food art

Red velvet coconut cake

July 15, 2016
2016-07-15 07.59.44 1

Iniţial nu avem în plan să vă povestesc prea multe despre tortul de ieri, dar mulţi m-aţi întrebat aşa că, de ce nu? Pentru că a fost ziua mea, am combinat tot ce îmi place mai tare în reţeta de mai jos.

Cu câţiva ani în urmă stăteam cuminte chiar şi o oră întreagă dacă îmi dădeai un Eti Puf. Acum nu m-am schimbat deloc. Abia mă abţin să nu îmi îndes în geantă trei-patru când plec pe undeva. De multe ori cumpăr o duzină, să fie şi le termin până seara. Am încercat să le integrez în prăjituri, să nu se simtă excluse şi am reuşit destul de bine, zic eu, lângă lichiorul de cocos şi ciocolata albă. Reţeta arată aşa:

Ingrediente:

 Pentru blat

– 6 ouă
– 6 linguri de zahăr
– 7 linguri de lapte
– 8 linguri de făină
– 5 linguri de cocos
– 1 plic praf de copt
– o păstaie de vanilie
– colorant alimentar roşu (opţional)

Pentru cremă

– 400 g de ciocolată albă cu cocos
– 400 g de frişcă lichidă

Pentru sirop

– 150 ml lichior de cocos
– 150 ml de apă

Pentru decor

– 200 ml de frişcă lichidă
– 6 Eti Puf cu cocos
– bomboane argintii sau aurii

 

Preparare:

Întâi m-am apucat de copt blatul. Primul lucru pe care trebuie să-l faceţi e să porniţi aerul condiţionat, altfel dispare tot cheful după 45 de minute pe lângă cuptor :)

Se mixează albuşurile cu un praf de sare, după care se adaugă treptat zahărul. Rezultatul e o bezea lucioasă şi tare. Peste ele am adăugat gălbenuşurile şi laptele, iar apoi, puţin câte puţin, făina, cocosul şi praful de copt. Spre final am adăugat seminţele din păstaia de vanilie.

Am tapetat cu hârtie de copt o tavă rotundă de 30 de cm şi am aşezat compoziţia. Pe deasupra am presărat puţin colorant alimentar, dat nu-i musai, eu voiam o pată de coloare.

Am copt blatul până când s-a rumenit pe deasupra şi a trecut testul cu scobitoarea. L-am lăsat să se răcească, după care l-am tăiat în trei şi am început să pregătesc crema.

Am pus într-un vas frişca şi peste ea am adăugat ciocolata ruptă bucăţele. Am pus vasul la bain-marie. Aveţi grijă să nu dea în clocot pentru că nu se mai bate. După ce se topeşte ciocolata, amestecaţi şi lăsaţi crema să se răcească.

Între timp amestecaţi într-o cană jumătate lichior, jumătate apă.

Când crema s-a răcit complet, mixaţi-o până când îşi dubleză volumul.

Acum sunt gata toate etapele şi e vremea de asamblat. Treaba asta e destul de simplă; aşezaşi prima felie de blat pe o farfurie, însiropaţi-o bine, după care întindeţi pe ea o treime din cremă. Repetaţi şi pentru celelalte bucăţi de blat.

La final mixaţi frişca pentru decor şi întindeţi-o uniform pe tort. Aşezaţi cele şase Eti Puf şi înconjuraţi-le cu bomboane.

Ta-daaa! Gata tortul. Enjoy!

2016-07-15 10.49.00 12016-07-15 07.59.45 1

Jurnal

Jurnal de şantier

July 15, 2016
20160627_130825

De trei ori m-am simţit vinovată pentru ce fac şi tot de trei ori pentru ce nu fac. Vara asta e cu susul în jos, cu nasul în cutiile din carton în care îmi stau împachetate toate hainele de când m-am mutat la ai mei.

Să încep cu ce nu fac. Nu vă mai povestesc nimic, nu vă mai pozez nimic şi nu mai meşteresc nimic. Pictez, dar nimic altceva. Au intrat zilele în sac, sacul s-a strâns la gură, orele înghesuit una într-alta şi am rămas fără timp în plus.

Momentan construim. Cu asta ne-am ocupat toată primăvara, acum vara şi cine ştie cât o să mai fie. Mai jos v-am ataşat cele mai urâte poze de până acum, dar cele mai frumoase, cumva.

Vreţi câteva cifre şi o concluzie de jumătate de drum? Concluzia e prima: Merită! Merită din plin să construieşti. Dacă vă bate gândul să vă mutaţi la ţară, nu-l lăsaţi să vă lovească prea tare şi hai ;)

Trenul de la noi din sat face juma’de oră până în Gara de Nord. Nu fac reclamă satului, dar nu m-ar deranja să am vecini faini :D

Căsuţa noastră are o fundaţie zdravănă, pereţi, scară interioară şi placă peste parter. Urmează mansarda în trei săptămâni. (Omg!! avem scară interioară! toată viaţa am visat la una şi acum există!)

De ce am ales cărămidă? Noi suntem mari iubitori ai lemnului, dar după lungi negocieri şi calcule am ales cărămida. Joburile noastre nu sunt stabile. Eu şi Dorin suntem freelanceri şi nu ştim dacă vom rămâne pe aici o viaţă întreagă. Pe la noi casele din lemn nu sunt atât de bine primite, iar în cazul în care vom fi nevoiţi să ne mutăm, vom putea vinde căsuţa destul de uşor, zicem noi.

Am şi câteva cifre parţiale; curtea are 1880 de metri pătraţi, e în sat, între case şi a costat 7000 de euro. Utilităţile sunt toate la poartă.

Amprenta la sol a clădirii e de 90 de metri pătraţi şi a costat până acum 11 000 de euro. Ştiu că mai urmează destul, dar de restul o să ne ocupăm chiar cu mâinile noastre, în timp. Costurile nu sunt aşa mari cum par înainte să te apuci. Bugetul total e de 30 000 de euro, cât o garsonieră în Bucureşti.

Poate vă întrebaţi de unde avem banii. Am vândut garsoniera moştenită de la un bunic, peste care am adăugat câteva economii. La început a părut mai complicat, dar nu e chiar aşa, iar dacă noi am făcut faţă, face oricine :)

O să vă ţin la curent cu noutăţile şi sper să vă placă proiectul nostru.

20160608_130243 20160627_13130420160711_07482120160711_075000

Să îmi scuzaţi lipsa de diy-uri şi ploaia de cifre, dar nu puteam să nu împărtăşesc cu voi jurnalul meu de şantier.

Să aveţi un weekend răcoros!

Tutoriale DIY

Porcelain is the new black

June 29, 2016
dianadragne.ro-diy635

Când vine vorba de materiale, porţelanul a luat un avans mare în ultima perioadă. Toată lumea modelază şi pictează ceramica, iar alţii (eu!) cumpără tot ce găsesc. Mă dau în vânt după formele modelate manual, dar îmi place şi fineţea obiectelor finisate impecabil. De purtat, nu prea am purtat până acum mărgele din ceramică, dar toate au un început.

Zilele astea am dat peste câteva biluţe colorate şi nu m-am putut abţine. În metrou le-am făcut planul, iar acasă m-am apucat de treabă. Arată tare bine peste rochiile colorate de vară.

Materiale:

  • 8 mărgele din porţelan
  • un ciucure (sau materiale pentru a face unul: fire şi suport)
  • aţă rezistentă
  • lănţişor
  • foarfecă

Untitled-1Eu am făcut ciucurele, am început prin a lipi firele de suportul metalic cu pistolul de lipit. După ce s-a uscat, am aşezat biluţele pe două rânduri; trei sus şi cinci jos, apoi le-am înşirat pe două şiraguri. În final le-am legat capetele şi am ataşat ciucurele de bila din mijloc, legând o aţă prin interiorul ei. Puteţi folosi şase mărgele jos, iar în felul ăsta legaţi ciucurele între ele. E varianta mai simplă, dar eu sunt o fană a treburilor complicate :)

La sfârşit am prins lanţul de aţele mărgelelor şi gata bijuteria colorată!

DSC_0038dianadragne.ro-diy8227

Să aveţi zile răcoroase şi nu uitaţi să vă jucaţi ;)

Ilustratii, Jurnal

Insomniac

June 23, 2016
DSC_0001

Şi am colorat. Şi am vopsit. Şi am calculat. Şi am visat la pereţi fără cai verzi. Şi mai avem de lucru.

Iunie a fost în multe feluri, dar nu am avut timp să ţin socoteala, pentru că planificăm, muncim, construim, săpăm şi desenăm în miez de noapte, când pereţii blocului comunist în care încă sălăşluim nu mai ard cu aşa foc.

E vremea pe care speram să o simt prin august, dar a poposit mai devreme şi s-a aşezat cu toată greutatea pe umerii zidarilor care încearcă să ridice din pământ o căsuţă la ţară.

P.s: cantitatea de îngheţată consumată vara asta depăşeşte limitele bunei raţinui.

 

Să aveţi nopţi răcoroase, dragilor!

 

Design Interior

Raze şi texturi

June 10, 2016
SFD89D73A2C23244FC381B6041155B3A4F2_2000x

Scuzaţi-mi dispraţia, dar am o scuză bună. Timpul meu liber s-a umplut cu tunsul ierbii, forarea fântânii şi alte minuni despre care o să vă zic mai târziu. Am atât de multe să vă povestesc şi foarte puţin timp la dispoziţie, aşa că o să vă ţin la curent cu viaţa mea altădată. Acum vreau să vă arăt peste ce am dat zilele trecute.

E o căsuţă pe malul lacului, cu pardoseală din lemn, plante cât cuprinde şi o baie perfectă. Pe lângă toate astea mai stă şi cu ferestrele larg deschise spre peisajul nordic din faţă.

Ai zice că are tot ce îi trebuie să fie pe placul oricui, dar pe mine m-a atras un singur lucru: pânzele albastre şifonate, împrăştiate prin toate camerele. Îţi dau o senzaţie de acasă :)

SFD5C35A888293C4E1F83E512E847B0347F_2000x SFD8FDE99647B244A7B875334F75F97FC24_2000x SFD8FE2E43E786547398F5CE2C576294D8F_2000x SFD45FCE61C7AE74C65AE045BBAE4B62CB3_2000x SFD9377B4E380D8415082125AA2B2986EEC_2000x SFD37349D71DBFC423C943322B56E117DCC_2000x SFDD5D85F3696AA423E83FF7AE3408F200A_2000x SFDF782100E276F4EDDBB9F66FBE55D4657_2000x